Domnitorul Carol I

Tabloul este o cromolitografie cu intervenții ale autorului în culori de ulei, realizată pe hârtie lipită pe pânză de in. Acest ansamblu ce constituie suportul a fost fixat pe un suport auxiliar- un șasiu. Este semnată și datată în stânga jos cu o culoare de ulei brun „Szathmari / 18..”.

Suportul auxiliar – șasiul: era incorect confecționat, fix, fără pantă și lăcașuri pentru pene; pe spate erau vizibile urme de la înrămări, etichete și depuneri de praf.

Suportul este compus dintr-o hârtie groasă cașerată pe pânză: hârtia este din pastă chimică, iar pânza este din in, cu țesătura cu legătură diagonală spre stânga (la 45⁰). Pe această pânză a fost lipit suportul din hârtie al cromolitografiei. Portretul a fost realizat separat pe o altă hârtie, decupat și fixat în compoziție. Adezivul folosit pentru lipirea componentelor suportului este amidonul. Fragmentul ce reprezenta portretul prezenta o ruptură a hârtiei, anterioară executării picturii. Suportul de hârtie avea numeroase zgârieturi, mici rupturi, exfolieri și eroziuni, colțurile aveau pierderi acoperite ulterior de culoare. Local pânză.erau pierderi în stratul de la suprafața hârtiei. Pe margini și în zonele loviturilor existau desprinderi între hârtie și pânză.erau pierderi în stratul de la suprafața hârtiei.

Pânza era slab tensionată pe șasiu. Deformările suportului de pânză erau provocate de lovituri și de imprimarea muchiilor interioare ale șasiului. Marginile suportului de pânză erau scurte. Pe verso erau depuneri de praf și aderente.

Stratul pictural este compus din cerneala folosită pentru cromolitografie și culori de ulei. Intervențiile autorului în ulei au fost aplicate pe suprafețe extinse, în strat relativ subțire dar cu împăstări ce urmăresc să evidențieze unele detalii. La portret se observă aceeași tehnică – cromolitografie, cu reveniri în culori de ulei, ulterioare montării în compoziție. Existau numeroase zgârieturi pe margini şi central, cu pierderi de diferite dimensiuni ale celor două straturi de culoare – cerneală tipografică și ulei. Erau prezente lacune şi eroziuni ale peliculelor de culoare pe toate marginile. De asemenea, semnătura din stânga jos era degradată cu multe eroziuni și pierderi.

Suprafața lucrării a fost expusă la umiditate ridicată, local fiind vizibile urme de picături ce au produs pierderi din stratul cromolitografiei. În partea stângă, toată zona draperiei de pe masă a fost expusă la apă, ceeea ce a generat matizări, modificarea cromaticii, opacizări și pulverulențe ale peliculei de culoare.

În fluorescență UV se observă că pelicula de verni a fost aplicată local și foarte neuniform: în zona figurii – portret, pe unele detalii de îmbrăcăminte sau în jurul piciorului stâng. Verniul era ușor degradat foto-chimic. Pe toată suprafața erau depuneri aderente în cantitate mare: de la insecte, pete și stropi cu diverse materiale. În zonele nevernisate acestea erau fixate direct pe stratul de culoare.

Operațiuni de conservare-restaurare realizate: îndepărtarea depunerilor de praf de pe față și verso; consolidarea desprinderilor locale ale stratului de culoare de ulei; refacerea coeziunii peliculei de culoare pe zona cu pulverulenței; îndepărtarea şasiului; îndreptarea deformărilor suportului de pânză și a celui de hârtie; consolidarea rupturilor hârtiei; consolidarea desprinderilor dintre pânză și suportul de hârtie; completarea lacunelor din suportul de hârtie; dublarea marginilor suportului de pânză pentru a permite o retensionare corectă pe șasiu; reîntinderea pânzei pe un șasiu corect confecționat; îndepărtarea selectivă a verniului degradat, a depunerilor și stropilor; completarea lacunelor din stratul pictural; reintegrare cromatică în culori de apă (pe zgârieturi, eroziuni, lacune); înrămare corectă și protejarea picturii cu geam muzeal. (S.G.; A.T.)