Busolă de artilerie

Busola de artilerie avea un rol important în procesul de orientare a bateriei de tun sau de depunere a armelor pe azimutul focului. În plus, busola de artilerie era utilizată pentru a măsura azimutul și unghiurile de înălțime ale unei ținte terestre sau aeriene în raport cu o linie de bază preselectată așa cum este necesar pentru orientarea armelor cu foc indirect. Modelul de busolă de artilerie prezentat este de producție rusească fiind folosit în domeniul militar maritim și a fost dezvoltat de expertul în artilerie general-maior Mihailovskii Valerian Nikolaevich în colaborare cu expertul rus în artilerie V.D. Turov. Înscrisurile de pe cadranul obiectului menționează numele celui care l-a perfecționat pentru armată și faptul că a fost fabricat în Sankt Petersburg în anul 1910 pentru regimentul 3. După ce a absolvit Academia de Artilerie Mihail în 1891, Mihailovskii a lucrat la Uzina de Artilerie din Sankt Petersburg. Împreună cu Turov, el a semnat un transformator –goniometru al comandantului (adoptat de armată în 1909), ceea ce a făcut mult mai ușor calcularea datelor inițiale pentru focul de artilerie; a proiectat, de asemenea, cercul de țintire al unui comandant. Aceste noi instrumente au făcut posibilă rezolvarea științifică a problemelor tehnice de bază ale focului din pozițiile acoperite și ale direcției focului. Mihailovskii a proiectat, de asemenea, un instrument pentru testarea panoramelor de vizionare, un gabarit de stele pentru măsurarea precisă și rapidă a forajului armelor și alte instrumente.

În urma analizei vizuale a obiectului, au fost identificate o serie de degradări fizico – chimice datorate uzurii funcționale a obiectului, a unor intervenții anterioare necorespunzătoare dar și a variațiilor de temperatură și umiditate. Suprafața alamei prezenta depuneri aderente de praf și grăsimi, produși de coroziune cu puncte de coroziune active, iar componentele de alamă argintate și în special zona gradată exterioară prezinta produși de coroziune specifici cuprului și argintului. Au fost constatate deformări mecanice și zgârieturi vizibile la exteriorul obiectului iar după demontare s-au constatat modificări, deformări și pierderi de material al unor piese din mecanismul axului central, intervenții care posibil  au schimbat parametrii de funcționare inițiali. Mecanismul rotiței gradate care mișca axul central era ancrasată în vaselină. Analizând obiectul s-a observat ca toata suprafața lui prezenta urme de argintare și uzură. De asemenea este posibil ca intervențiile anterioare să fi condus la pierderea unor zone anterior argintate.

Metodele de intervenție, în cazul acestui obiect, au fost alese conform constatărilor din analiza amănunțită a problemelor obiectului iar materialele și tehnologia de lucru propuse spre folosire în procesul de restaurare sunt compatibile și reversibile, metodologia de lucru respectând principiile restaurării, urmărindu-se stoparea acțiunii de degradare a coroziunii active care punea în pericol obiectul și redarea aspectului cât mai apropiat de cel inițial. Procesul de restaurare a constat în demontarea obiectului, degresarea și curățarea chimică a elementelor mecanice, conservarea finală și reasamblarea obiectului. Curățarea chimică s-a realizat diferențiat pentru elementele metalice componente. Prin realizarea de microteste s-au identificat solvenții și soluțiile de curățare cele mai potrivite pentru aceste tratamentele chimice. După degresarea pieselor, a fost realizată curățarea pieselor din alamă folosind tratamentele chimice alternate cu tratamente mecanice specifice, diferențiat pentru alama care încă păstra suprafața argintată. Suprafața argintată a fost curațată prin tamponare, pentru îndepărtarea depunerilor aderente și a sulfurilor de argint, de pe suprafața cercului gradat exterior. După finalizarea aplicării tratamentelor chimice, a neutralizării substanțelor de lucru și a uscării s-a acționat pentru conservarea finală a zonelor de intervenție pentru protejarea metalului expus. În final reasamblarea obiectului a presupus gresarea elementelor mobile din mecanismul obiectului.(C.B.)