Volum de ziare „RESBOIUL”

Prin ziarul „Resboiul” s-a dorit să se facă cunoscute evenimentele și situațiile cu care se confrunta armata română, în evenimentele anilor 1877-1878. Redacţia publicaţiei era găzduită la etajul Palatului „Dacia” din Bucureşti, construcţie aflată la intersecţia străzii Lipscani cu Podul Mogoşoaiei.  În paginile ziarului se regăseau texte şi gravuri ce redau aspecte de pe frontul de la sudul Dunării, precum şi figuri ale eroilor căzuţi în lupte. Unele gravuri sunt semnate „Weidlich”. Paginile periodicului cuprindeau, pe lângă buletine informative, prezentări ale evenimentelor de la sudul Dunării şi pamflete politice, precum şi reclame de epocă.

Volumul prezent are 630 de file, unele din ele deja tăiate existând doar partea de sus sau partea de jos, la altele existând partea de sus şi de jos şi lipsind mijlocul. Acesta este tipărit pe o hârtie industrială, de ziar, grosimea hârtiei fiind de 9 μm, ceea ce face ca hârtia să aibă o încleiere slabă. Gravurile sau tablourile sunt dispuse printre filele tipărite, unele fiind în formatul volumului altele duble, îndoite pe mijloc. Volumul este legat între scoarţe de carton învelite cu o hârtie de culoare neagră, cu cotor de piele, din care mai există o pătrime.

La intrarea în laborator periodicul suferea multiple degradări fizico-chimice, biologice și mecanice: halouri, pete, îmbruniri, îngălbeniri ale hârtiei, rupturi, plieri, îndoituri, rupturi marginale, tăieturi marginale şi chiar din mijlocul filelor, lacune din suportul papetar, resturi de file nenumerotate existente în volum, excremente de muşte. De asemenea, coperta prezenta: halouri, pete, îmbruniri, rupturi, plieri, îndoituri, desprinderi ale cartonului, pe la colţuri cartonul fiind ros, cotorul rupt, rosături, tăieturi, rupturi.

Cleiul folosit la lipirea blocului de carte de copertă era inexistent, de aceea blocul de carte era desprins de cotor. Forzaţurile confecţionate din hârtie industrială de culoare galben erau rupte, iar capital-bandurile şi capişoanele erau inexistente.

Restaurarea a constat în: numerotarea filelor volumului cu creion negru cu mină 0,5 mm; desfacerea filelor din volum; spălarea întregului volum, pentru o mai bună hidratare şi păstrare a hârtiei; efectuarea completării prin tehnica „la dublu”, care se va efectua cu hârtie japoneză şi văl japonez; refacerea mijloacelor fiecărei file; curăţarea completărilor cu ajutorul bisturiului, la masa luminoasă; colaţionarea paginilor, după numărătoarea iniţială; încleierea filelor la cotor; coaserea filelor cu aţă din bumbac; confecţionarea forzaţurilor noi și a copertelor de carton din mucava; îmbinarea și lipirea blocului de carte cu coperta. S-a confecţionat o cutie pentru păstrarea documentului. (C.P.)