Tehnicile analitice disponibile astăzi permit identificarea coloranților utilizați pentru vopsirea materialelor textile din piese cu valoare artistică, istorică și arheologică, ceea ce contribuie la stabilirea corectă, argumentată științific a contextului istoric și geografic în care au fost realizate piesele. Procedura constă în prelevarea și analiza unei probe de câteva miligrame. Probele sunt furnizate de către  restauratori, prelevarea fiind integrată proceselor de conservare și restaurare. După documentarea probei și identificarea naturii materialului textil, coloranții sunt extrași de pe fibră prin încălzirea probei într-un amestec de solvenți. Soluția colorată este apoi injectată într-un sistem cromatografic unde are loc separarea coloranților. Rezultatul se prezintă sub forma unei cromatograme în care fiecare semnal corespunde unui colorant.

Aceștia sunt apoi identificați prin compararea caracteristicilor – spectrul de absorbție în UV-Viz și spectrul de masă – cu cele ale unor compuși standard, anterior înregistrate și grupate într-o bibliotecă de compuși de referință, completate de informații furnizate de literatura de specialitate. Identificarea coloranților este urmată de determinarea sursei biologice utilizate la vopsire, prin raportarea informațiilor la cele existente în literatură. Pentru exemplificare, imaginea alăturată descrie identificarea drobiței (Genista tinctoria L.) pe baza detecției coloranților specifici: luteolină, genisteină, apigenină, chrysoeriol și diosmetin.