© 2026 Restaurare MNIR. Toate drepturile rezervate.
![]()
Studii efectuate pe epitrahile (accesorii vestimentare purtate de preoți în timpul slujbelor) și alte broderii liturgice dăruite de Ștefan cel Mare (domn al Moldovei între 1457-1504) cititoriei sale, Mănăstirea Putna, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, au evidențiat utilizarea insectelor din specia Kerria lacca în amestec cu rădăcini de roibă, pentru urzeala satenului roșu folosit drept suport al broderiei. Băteala suportului a fost vopsită cu lemn roșu din speciile Caesalpinia. Identificarea coloranților este în perfectă concordanță cu funcțiile firelor în care au fost utilizați: pentru urzeală, vizibilă pe fața piesei, au fost utilizați coloranți scumpi, din insecte, în timp ce alternative ieftine, cu rezistență scăzută la lumină, au fost folosite pentru băteală, puțin vizibilă pe fața materialului, în cazul țesăturii de tip satin.
Pentru câteva piese cu valoare deosebită, între care Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, soția lui Ștefan cel Mare, suportul broderiei a fost realizat cu fire de urzeală vopsită cu insecte din specia Kermes vermilio, cea mai scumpă sursă de culoare roșie în Europa după căderea Constantinopolului.
Kerria lacca, rădăcinile de roibă (Rubia tinctorum L.) și lemnul roșu din speciile Caesalpinia, utilizate individual sau în amestec, au fost identificate și în șnururile roșii de mătase din documente cu pecete atârnată, emise de Cancelaria Moldovei în vremea lui Ștefan cel Mare, conservate la Biblioteca Academiei Române și Muzeul Național de Istorie a României.
Pentru firele de broderie colorate în diverse nuanțe de galben au fost identificate surse vegetale de culoare, precum gaude (Reseda luteola L.), drobiță (Genista tinctoria L.), fructe de verigariu (Rhamnus catharctica L.). Plantele au fost utilizate individual sau în combinații de vopsire, în unele cazuri fiind adăugat și lemn roșu din speciile Caesalpinia, pentru obținerea unor nuanțe galben – orange.
În epoca domniei lui Ștefan cel Mare, aceiași coloranți, s-au utilizat în suportul broderiei și în șnururile de mătase roșie în documente cu pecete atârnată, insecte Kerria lacca, rădăcini plante Rubia tinctorum L. și lemnul roșu din speciile Caesalpinia. Pentru piese foarte valoroase, Ștefan cel Mare a utilizat cel mai scump colorant disponibil în Europa la acea vreme, insecte din specia Kermes vermilio, colorant preferat și de Papă pentru vopsirea robelor cardinalilor.
Identificarea coloranților a contribuit la atribuirea provenienței pentru două epitrahile (piese vestimentare purtate de preoți în timpul oficierii slujbelor), aparent identice, din colecția Mănăstirii Putna. Pentru unul dintre ele, “epitrahilul moldovenesc”, firele din urzeala suportului au fost vopsite cu Kerria lacca, în amestec cu rădăcini de roibă (Rubia tinctorum L.), similar cu celelalte obiecte din perioada lui Ștefan cel Mare. Pentru cel de-al doilea, “epitrahilul bizantin”, au fost identificați coloranți foarte valoroși, tot din insecte, Kermes vermilio și Porphyrophora polonica, utilizați în Europa occidentală, cel dintâi fiind identificat în acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop, descendentă a Bizanțului. Absența insectelor din specia Kerria lacca detașează “epitrahilul bizantin” de broderiile liturgice din vremea lui Ștefan cel Mare. Coloranții identificați, împreună cu rezultatele obținute din analiza firului metalic și investigarea tehnicii de realizare a piesei, au constituit argumente în favoarea clasificării sale ca fiind de origine bizantină. Foarte probabil, “epitrahilul moldovenesc” este o copie realizată în perioada domniei lui Ștefan cel Mare după “epitrahilul bizantin”.
Calea Victoriei 12 Sector 3, 030026 București, România
Secția Relații Publice și Marketing Cultural
Pentru informații despre programul de vizitare, expoziții, tarife de acces, programări de ghidaje: relatiipublice@mnir.ro, Secretariat- tel: 021 313 19 25
E-mail: direct@mnir.ro Tel: +40 21 315 82 07 Fax: +40 21 311 33 56
Magazin on-line tel: 021 313 19 25